Infecţia cu Helicobacter pylori este o cauză majoră de gastrită cronică şi boală ulceroasă; de asemenea studiile epidemiologice efectuate în ultimii ani au confirmat asocierea infecţiei persistente cu un risc crescut de apariţie a cancerului gastric. Această bacterie este responsabilă pentru majoritatea cazurilor de limfoame de tip MALT (forme de neoplazii hematologice, caracterizate prin proliferarea celulelor din ţesutul limfoid asociat mucoasei digestive).
Principalul rezervor de infecţie sunt indivizii Helicobacter pylori pozitivi, iar contactul intrafamilial reprezintă cea mai importantă cale de transmitere. Infecţia evoluează în multe cazuri asimptomatic. Atunci când e însoţeştă de manifestări clinice pacienţii prezintă în mod obişnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominale, greaţă, arsuri, regurgitaţii, senzaţie de plenitudine după mese.
Metode diagnostice ale infecţiei
Prin endoscopie digestivă superioară sunt prelevate mici porţiuni de la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului (biopsie). Detecţia microorganismului în materialul bioptic se poate face prin examen microscopic, cultură sau prin testul ureazei (prezenţa acestei enzime este un indicator al infecţiei cu Helicobacter pylori).
