Skip to main content

Endoscopia căilor respiratorii sau bronhoscopia poate fi folosită ca metodă de diagnostic în diferite patologii ale aparatului respirator (infecţii pulmonare, tuse persistentă, fibroze pulmonare, tuberculoză, boli sistemice cu afectare pulmonară, tumori, hemoptizie, în evaluarea şi supravegherea pacientului transplantat pulmonar, la pacienţii cu leziuni posttraumatice sau pentru screening). 

Bronhoscopia reprezintă o metodă de explorare endoscopică ce permite vizualizarea directă a căilor respiratorii cu ajutorul unui instrument numit bronhoscop. 

În timpul endoscopiei bronşice pot fi evaluate: gâtul, laringele, traheea şi căile respiratorii inferioare.

Investigații înainte de bronhoscopie:

 1. Electrocardiograma (cu descriere)

2. Controlul tensiunii arteriale

3. Dacă sunt dereglări în primele 2 poziții și la persoane după 60 ani – consultația cardiologului

4. Spirometria: VEMS1 (FEV1)

5. Coagulograma (inclusiv INR, aPTT)

6 CT toracelui (cu descriere)

7. Trimitere de la  medicul specialist cu indicații pentru investigație

Pregătiri înainte de investigație

Înainte de această investigaţie, pacientul trebuie să informeze medicul dacă este alergic la vreun medicament, dacă urmează un tratament pentru o boală cronică sau tratament anticoagulant ori dacă pacienta în cauză este însărcinată.

Şase ore anterior investigaţiei, pacientul trebuie să evite consumul de lichide sau alimente. După efectuarea endoscopiei bronşice, pacienţii sunt ţinuţi sub observaţie aproximativ două ore, timp în care efectele anesteziei dispar şi pacientul poate înghiţi în siguranţă. Este recomandat ca acesta să fie însoţit, pentru a fi condus acasă după încheierea procedurii. Sunt interzise după bronhoscopie: fumatul pentru cel puţin 24 de ore, ingestia de alimente sau lichide două ore. În cazul biopsiei, pacientul trebuie să facă o clătire minuţioasă a gâtului.

Contraindicații

Contraindicaţiile acestei proceduri sunt: tulburările majore de ritm cardiac, astmul bronșic în criză, infarctul miocardic recent, angina pectorală instabilă, FEV1 sub 25%, vârsta înaintată, boala comiţială, coagulopatiile. 

Se pot înregistra, în cazuri rare, complicaţii precum: lezarea corzilor vocale, sângerarea nazală, pneumotoraxul, fracturi dentare (în cazul bronhoscopiei rigide), aritmii cardiace, hemoragii, infecţii, spasm bronşic.