Skip to main content

Ulcerul gastroduodenal este o afecțiune digestivă frecventă, definită prin pierderea integrității mucoasei (stratul intern al tubului digestiv) într-o zonă limitată a stomacului sau a duodenului. Cauzele cele mai importante ale apariției ulcerului sunt infecția cu Helicobacter Pylori (în mai mult de două treimi din cazuri) și ingestia de medicamente, dintre care aspirina și antiinflamatoarele nonsteroidiene neselective (de tipul Diclofenac, Indometacin, Piroxicam, Ibuprofen, etc.) sunt cele mai des implicate.
H. Pylori și antiinflamatoarele produc peste 90% dintre ulcere, restul fiind rezultatul unor cauze mai rare.
Rolul fumatului, al consumului de alcool, al stresului psihic, al alimentației neregulate, al condimentelor pare a fi doar unul de creștere a riscului și îmbolnăvirii la pacienții infectați cu H. Pylori sau consumatorii de antiinflamatoare, și nu acela de cauză directă. Helicobacter Pylori este o bacterie adaptată la mediul acid gastric și care, prin modificările pe care le produce, poate provoca apariția gastritei, ulcerului gastric sau duodenal și a cancerului gastric. Totuși, la majoritatea celor infectați cu Helicobacter nu se produc leziuni.

Transmitere H. Pylori

Raspândirea infecției este mare, considerându-se că mai mult de jumătate din populația globului este purtătoare a bacteriei, țările subdezvoltate fiind cele mai afectate. Calea de transmitere este orală și este favorizată de igiena deficitară și de consumul de apă contaminată.

Diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori

Pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter sunt disponibile mai multe metode. Cea mai accesibilă este determinarea prezenței anticorpilor împotriva bacteriei printr-un test care se efectuează din sânge venos.
De reținut că repetarea acestui test după tratamentul de eradicare a bacteriei (pentru verificarea eficienței acestuia) nu este utilă, întrucât anticorpii persistă în sânge timp de mai multe luni sau ani, chiar după un tratament care a eliminat microbul. Există și alte metode de diagnostic, neinvazive (test respirator sau un test efectuat din materiile fecale) sau invazive (care necesită endoscopie și prelevarea unui mic fragment de mucoasă gastrică).

Simptome

Manifestarea principală a ulcerului este durerea în regiunea epigastrică, calmată de antiacide sau antisecretorii gastrice.
În ulcerul duodenal durerea apare în general la 2-3 ore după masă și se ameliorează la ingestia de alimente. Ulcerul duodenal se poate manifesta cu dureri nocturne. Durerea din ulcerul gastric apare în mod obișnuit imediat după masă. Totuși, corelația dintre boala ulceroasă și durere nu este deloc o regulă.
Durerea cu caracter asemănător celei din ulcer se poate întâlni frecvent și în absența oricăror leziuni gastrice sau duodenale, după cum poate să apară și în alte boli – gastrite, duodenite, cancer gastric sau în afecțiuni ale altor organe (și infarctul miocardic se poate manifesta prin dureri în epigastru). Mai mult, nu în toate cazurile de ulcer apar dureri epigstrice, iar îndeosebi la ulcerele produse de medicamente antiinflamatorii durerea poate fi absentă.

Complicații

O complicație a ulcerului care poate fi fatală și care necesită tratament de urgență este hemoragia digestivă. Aceasta apare atunci când ulcerul erodează un vas de sânge. Hemoragia digestivă se manifestă prin eliminarea de scaune de culoare negru-închis, moi sau/și prin vărsături cu sânge (fie sânge proaspăt, roșu, fie sânge parțial digerat care capată aspect negricios, asemănător cu zațul de cafea).
Altă complicație severă o constituie perforația ulcerului, produsă atunci când ulcerul erodează toate straturile stomacului sau duodenului. Consecința este peritonita, care produce dureri abdominale generalizate și intense. Un ulcer situat în apropierea pilorului (locul unde se face legatura între stomac și duoden) poate produce în timp, datorită inflamației sau fibrozei, obstrucția orificiului piloric. Consecința este imposibilitatea alimentelor ingerate de a trece în duoden. Apar vărsături abundente, frecvente.

Investigație recomandată

Diagnosticul ulcerului se face prin endoscopie digestiva superioară, care vizualizeaza direct leziunea. Un alt avantaj al acestei metode este acela că permite prelevarea de biopsii care ajută la diferențierea unui ulcer gastric de un cancer gastric. Durata unui examen endoscopic efectuat în scop diagnostic este de câteva minute. De menționat că endoscopia cu videocapsulă, metoda mai ușor tolerată de pacient, nu este utilă pentru diagnosticul bolii ulceroase gastro-duodenale.

Tratamentul ulcerului gastroduodenal, în trecut predominant chirurgical, a devenit, odată cu descoperirea H. Pylori și cu apariția antisecretoarelor gastrice, unul medical. Chirurgia este rezervată unor complicații precum perforația, stenoza pilorică sau hemoragia digestivă care nu s-a oprit în urma aplicării unui tratament endoscopic.